1 an fara solutii la probleme sistemice, un alt an de nepasare si neputinta pentru care ne costa din buzunar alte milioane de euro.

 

Poate va intrebati de ce Primaria Capitalei are in fiecare an datorii si nu reuseste sa faca investitii semnificative in infrastructura si spatii publice pentru a creste calitatea vietii in Bucuresti.

Deseori auzim ca investitiile sunt ingreunate de proceduri de achizitii, de coruptie, birocratie etc. Insa, ce nu se spune este ca multe posibile investitii nu apuca sa vada nici macar procedura de licitatie pentru ca Municipiul Bucuresti nu are resurse financiare sa le poata implementa.

Si poate toti ne-am intreba de ce Municipiul Bucuresti nu are bani cand anual auzim sume precum 8 miliard de euro bugetul Capitalei.

Datoriile Capitalei sunt de cca. 1 mld. Euro, iar cheltuielile de functionare de cca. 700 mil. euro, dar majoritatea datoriile provin tocmai de inactiunea administratiei fata de obligatiile legale.

Probabil multi cunosc cazul Costanda in care municipiul Bucuresti are de platiti prejudiciu de 165 mil. euro, acest subiect a ajuns in atentia publicului datorita sumei colosale ce trebuie platita, insa ce este mai putin cunoscut sunt multe alte situatii similare la valori mai mici dar care adunate depasesc cu mult cele 165 de milioane de euro datorate lui Costanda.

Cum s-au nascut aceste situatii?

PUG NELEGAL

In anul 2000 Bucuresti a aprobat un PUG, in opinia noastra nelegal (am scris despre asta aici), prin care astazi foarte multe proprietati private sunt reglementate ca fiind spatii verzi. Aceasta situatie este o expropriere de fapt si implica o lipsa de folosinta fara insa ca proprietarul sa beneficieze de vreo despagubire prealabila asa cum prevede legea. In acest sens, Curtea de Apel Bucuresti a anulat in parte zone din PUG care reglementau o astfel de situatie.

Lipsa Registrului Spatiilor Verzi

Mai mult, in anul 2007 Primarul si Consiliul General al Bucurestiului trebuiau sa elaboreze si sa aprobe Auditul si Registrul Spatiilor Verzi prin care inventariau spatiul verde de pe teritoriul Capitalei. Cu exceptia proprietatilor private pentru care daca autoritatea intentioneaza sa le inventarieze trebuie sa le exproprieze, dupa, ati ghicit, o justa si prealabila despagubire. Adica intai despagubesti apoi expropriezi si inventariezi imobilul, implicit il reglementezi ca atare.

Din 2007 autoritatea nu a facut nimic, nu si-a indeplinit obligatiile legale si a pastrat aceasta situatie cum ea a fost reglementata in PUG pana in prezent. Unde credeti ca a condus toata aceasta nepasare si inactiune? La plata de daune materiale de ordinul acelor sute de milioane despre care scriam mai sus.

Vazand ca nici noua administratie nu are nicio indentie de a indrepta aceasta situatie si ca nu face altceva decat sa creasca tot mai mult datoriile Bucuresitului, Asociatia pentru Dreptul Urbanismului a chemat in judecata Primarul General pentru a-l obliga sa elaboreze Registrul Spatiilor Verzi pentru municipiul Bucuresti.

Si Tribunalul Bucuresti l-a obligat in prima instanta sa faca de INDATA auditul, strategia si registrul spatiilor verzi.

Iata ca urgenta si dispozitia instantei de a se face de INDATA toate cele solicitate de ADU este mai mult decat justificata.

Primaria Generala plateste milioane de euro pentru inactiune

Asa cum am mentionat, sunt multe cazuri despre care nu se vorbeste pentru ca sumele individualizate nu sunt atat de importante ca cele 165 de milioane de euro, dar cum si expresia buturga mica rastoarna carul mare, sau picatura cu picatura se face lacul, ele adunate fac sa para cele 165 de milioane de euro ca o picatura.

Astfel, exista din anul 2011 o cerere de chemare in judecata inaintata de un grup de privati care erau afectati de cele despre care am povestit mai sus.

In concret, reclamantii solicita Municipiului Bucuresti plata unor despagubiri si penalitati pentru lipsa de folosinta a unui teren pe care il detin si pentru care prin reglementarile urbanistice nu se poate permite construire.

Terenul se afla in municipiu Bucuresti, sectorul 1 pe str. Parcului, iar reclamantii solicita plata de daune dupa cum urmeaza:

4,2 milioane euro pentru perioada 2017 – 2021

1,1 milioane euro reprezentand dobanda penalizatoare la cei 4,2 milioane de euro

35.500 euro pe luna pentru perioada martie 2017 – aprilie 2021

163.000 euro dobanda penalizatoare pentru cei 35.000 euro lunari.

In total suma datorata este de cca 7,2 milioane euro si care se mareste de la luna la luna avand in vedere calcularea dobanzilor.

Mai mult decat atat, lipsa de folosina exista in continuare si acest lucru inseamna ca atat daunele cat si penalitatile continua sa curga. Oprirea unor astfel de cheltuieli se poate face in doua feluri. Unul consta in exproprierea proprietarilor, iar al doilea permiterea acestora sa construiasca, adica schimbarea reglementarilor urbanistice.

Astfel, inactiunea, nepasarea si neputinta administratiei ne face sa scoatem din buzunarul contribuabililor bani pe care in loc sa-I bagam in investitii in interesul acestora pentru cresterea calitatii mediului si a vietii, platim penalitati si daune, iar asta ne costa mult, foarte mult, pe noi si generatiile viitoare, lasand mostenire datorii.

Dosarul poate fi consultat aici:

Decizia ICCJ nr. 330/2020

Hotararea Curtii de Apel Bucuresti

Hotararea Judecatoriei Sector 5

Newsletter

Let’s keep in touch with latest news from ADU

Share This