Frauda la lege cu sprijinul Primarului General si al Consiliului General al muncipiului Bucuresti
Asa cum am spus, inca din 2007 si pana in prezent cartierul Greenfield nu beneficiaza de o accesibilitate corespunzatoare, cu atat mai mult cu cat densitatea continua sa creasca.
Astfel, nevoia de accesibilitate mai buna a fost reclamanta inca de la inceput si drept urmare oamenii mutati de-a lungul timpului au cautat alternative. Asa a ajuns ca un drum forestier administrat de Romsilva sa fie exploatat in interes privat.
Drumul din padure si nepasarea Romsilva
Principalul acces la cartierul Greenfield se realizeaza prin Aleea Teisani, iar probleme apar atunci cand pentru a intra si a iesi din cartier trebuie sa ajungi pe Centura Bucuresti, din acest motiv, majoritatea locuitorilor din Greenfield au inceput sa foloseasca drumul forestiar destinat exploatarii Padurii Baneasa si administrat de Romsilva, care porneste din Aleea Privighetorilor (Gradina Zoologica), strabate Padurea Baneasa si ajunge in Greenfield.
Acest drum a fost inchis, ulterior deshis, iar inchis si in prezent este deschis circulatiei publice. Deschis in fapt nu si in drept intrucat Codul Silvic interzice circulatia publica pe drumurile de exploatare forestiere. De aici a aparut in 2017 si nevoia si interesul de a gasi o rezolvare ala aceasta situatie.
Astfel, la initiativa dezvoltatorului acesta a propus un schimb de terenuri in vederea aducerii in domeniul public al municipiuui Bucuresti si scoaterea drumului din fondul forestier pentru ca acesta ulterior sa poata fi exploatat in interes public pentru a asigura accesul la cartierul Greenfield.
Codul Silvic permite o asemenea tranzactie insa in anumite conditii.
Schimbul din perspectiva fraudei la lege
In anul 2017, prin Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 513/2017 s-a acceptat oferta de donatie cu sarcina facuta de Impact Developer & Contractor S.A. prin care dezvoltatorul a oferit prin donatie 3 parcele de teren sub conditia utilizarii acestora in procedura de compensare prevazuta de art. 37 din Codul Silvic.
In lumina acestei chestiuni trebuie luat in considerare art. 35 din Codul Silvic (Legea nr.46/2008), conform caruia:
Art.35 Reducerea suprafetei fondului forestier national este interzisa
Totodata, Codul Silvic, in cadrul art. 37 alin. (1) stabileste conditiile in care se pot scoate terenuri din fondul forestier dupa cum urmeaza:
Art.37
(1) Pot fi scoase definitiv din fondul forestier national, doar cu conditia compensarii acestora, fara reducerea suprafetei fondului forestier si cu plata anticipata a obligatiilor banesti, numai terenurile necesare realizarii sau extinderii urmatoarelor categorii de lucrari si obiective: […]
e)surse si retele de apa si de canalizare, inclusiv ape minerale, surse si retele de energie din resurse conventionale sau regenerabile, retele si sisteme de comunicatii, drumuri de interes judetean si local[…]
(2) Amplasarea obiectivelor prevazute la alin. (1) lit. c) se face cu respectarea urmatoarelor conditii, care trebuie îndeplinite cumulativ: […]
(3) Compensarea prevazuta la alin. (1) se realizeaza fizic cu un teren care are de 5 ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier national, iar suprafata terenului dat în compensare nu poate fi mai mica decât de 3 ori suprafata terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier national. La realizarea obiectivelor prevazute la alin. (1) lit. e), al caror beneficiar este o unitate administrativ-teritoriala sau o institutie publica, compensarea se realizeaza cu un teren ale carui suprafata si valoare sunt cel putin egale cu suprafata si valoarea terenului care face obiectul scoaterii definitive.
Dupa cum lesne se poate observa, Codul silvic stabileste, in mod concret, doua situatii in care este posibilita scoaterea definitiva a unui teren din fondul forestier: un regim pentru institutii publice care beneficiaza de o compensare echivalenta si alte persoane, decat entitatile publice, pentru care raportul de compensare este disproportionat, respectiv trebuie sa intruneasca cumulativ doua conditii; terenul oferit spre compensare sa fie de 5 ori mai valoros ca terenul care urmeaza sa fie scos definitiv din fondul forestier si sa nu fie mai mic decat de 3 ori suprafata terenului forestier care face obiectul compensarii.
Pe langa aceste aspecte, faptul ca un privat a carui ratiune proprie de a exista este realizarea de acte de comert si, implicit, profit, doneaza terenuri pentru a fi utilizate de Consiliul General al Municipiului Bucuresti in procedura de compensare prevazuta de art. 37 din Codul Silvic reprezinta o frauda la lege fiindca incearca sa eludeze regimul compensarii aplicabil altor persoane decat institutiilor publice. Acest lucru este prevazut de art. 1237 din Codul Civil, potrivit caruia:
Cauza este ilicita si atunci când contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative.
Or, in cadrul Codului Silvic, prin stabilirea clara si imperativa a celor doua regimuri de compensare pentru scoaterea definitiva a unui teren din fondul forestier national, legiuitorul a dorit sa introduca o masura protectionista din punctul de vedere al fondului forestier national.
Referitor la frauda la lege, potrivit legii, cauza ilicita sau imorala atrage nulitatea absoluta a contractului, consecinta producându-se de plano si urmând intocmai efectele nulitatii absolute. Totusi, pentru a putea vorbi despre o sanctiune atat de drastica, este necesara existenta unei conivente ilicite intre parti sau cel putin este necesara dovedirea unei culpe cat de mici in persoana cocontractantului, care nu a fost destul de diligent la data incheierii actului. In mod concret, dispozitiile art. 1.238 alin. (2) din Cod Civil instituie nulitatea absoluta a contractului afectat de o cauza ilicita sau imorala, in urmatoarele conditii:
– atunci cand cauza este comuna (adica atunci cand ambele parti au avut in
vedere la incheierea contractului eludarea dispozitiilor legale si incalcarea regulilor de convietuire sociala); practic, este cazul in care partile au convenit ab initio asupra unui contract cu privire la care stiau ca este guvernat de o cauza ilicita si/sau imorala;
– atunci cand cauza, desi nu este comuna, fiind urmarita doar de catre una din parti, cealalta parte a cunoscut-o sau, dupa imprejurari, trebuia s-o cunoasca.
In cazul nostru sunt aplicabile ambele scenarii prezentate insa, avand in vedere achizitia de apartamente de la dezvoltator de catre primarie la un pret mult superior celui cu care tranzactioneaza in mod curent (diferenta este de cca 40.000 euro) tindem sa credem ca primul scenariu, cel care statueaza premeditarea ocolirii prevederii legale este cel mai plauzibil.
Arhitectul-Sef Adrian Bold incalca legea
In prezent drumul este deschis circulatiei publice, bariera fiind dezafectata, ba mai mult, Primaria Generala, prin Apa Nova, a realizat lucrari de retele de canalizare si alimentare cu apa pe sub drumul forestier. ADU a solicitat in luna iunie de la Primaria Generala continutul Autorizatiei de Construire, cerere la care Arhitectul-Sef a ales sa nu raspunda invocand dreptul la proprietate industriala si intelectuala. Din acest motiv ADU a chemat in judecata Primaria Generala si a introdus in cauza fortat pe Arhitectul-Sef Adrian Bold, Dosarul poate fi consultat AICI.
La primul termen de judecata s-a pus la dispozitie Autorizatia de Construire in integralitate, depusa de Directia Juridica nu de Directia Urbanism, pentru care vom solicita controlul de legalitate in fata instantei de contencios administrativ. Judecata continua intrucat cererea ADU a fost atat pentru comunicarea autorizatiei de construire cat si pentru tragerea la raspundere administrativa Arhitectul-Sef Adrian Bold.
Romsilva incalca legea
Totodata, ADU a solicitat catre conducerea Romsilva sa isi indeplineasca obligatia legala, respectiv aceea de a inchide drumul si de a asigura exploatarea acestuia in conditiile legii. Romsilva nu a dat curs solicitarii ADU motiv pentru care am chemat in judecata Romsilva pentru obligatia de a face, Dosarul se poate consulta AICI.
Cererile ADU sunt atat pentru obligarea Romsilva de a inchide drumul cat si pentru tragerea la raspundere administrativa a persoanelor ce se fac vinovate pentru neindeplinierea obligatiilor legale.
