Frauda la lege si pierderea padurilor

Frauda la lege si pierderea padurilor

In anul 2007 incepe o dezvoltare promitatoare in sectorul 1 la marginea Bucurestiului, intr-o zona inconjurata de padure. Proiectul este dezvoltat de Impact SA si poarta denumirea de Greenfield.

Acesta cunoaste din 2007 pana in prezent o dezvoltare continua, etapizata si promovata a fi un complex „affordable” de „home wellbeing”, insa ceea ce ii lipseste este accesibilitatea.

Complexul dezvoltat si care continua sa creasca are asigurat doar un acces, prin Aleea Teisan insa nici aceea nu este publica in intregime, facandu-se partial pe proprietati private prin drept de servitute.

Ceea ce ne-a atras atentia legat de acest proiect este ca in anul 2017 a fost aprobata o hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti (nr. 513/2017), iar analizand aceasta hotarare am constat o serie de nereguli pe care le vom expune in cele ce urmeaza.

 

Frauda la lege cu sprijinul Primarului General si al Consiliului General al muncipiului Bucuresti

Asa cum am spus, inca din 2007 si pana in prezent cartierul Greenfield nu beneficiaza de o accesibilitate corespunzatoare, cu atat mai mult cu cat densitatea continua sa creasca.

Astfel, nevoia de accesibilitate mai buna a fost reclamanta inca de la inceput si drept urmare oamenii mutati de-a lungul timpului au cautat alternative. Asa a ajuns ca un drum forestier administrat de Romsilva sa fie exploatat in interes privat.

Drumul din padure si nepasarea Romsilva

Principalul acces la cartierul Greenfield se realizeaza prin Aleea Teisani, iar probleme apar atunci cand pentru a intra si a iesi din cartier trebuie sa ajungi pe Centura Bucuresti, din acest motiv, majoritatea locuitorilor din Greenfield au inceput sa foloseasca drumul forestiar destinat exploatarii Padurii Baneasa si administrat de Romsilva, care porneste din Aleea Privighetorilor (Gradina Zoologica), strabate Padurea Baneasa si ajunge in Greenfield.

Acest drum a fost inchis, ulterior deshis, iar inchis si in prezent este deschis circulatiei publice. Deschis in fapt nu si in drept intrucat Codul Silvic interzice circulatia publica pe drumurile de exploatare forestiere. De aici a aparut in 2017 si nevoia si interesul de a gasi o rezolvare ala aceasta situatie.

Astfel, la initiativa dezvoltatorului acesta a propus un schimb de terenuri in vederea aducerii in domeniul public al municipiuui Bucuresti si scoaterea drumului din fondul forestier pentru ca acesta ulterior sa poata fi exploatat in interes public pentru a asigura accesul la cartierul Greenfield.

Codul Silvic permite o asemenea tranzactie insa in anumite conditii.

Schimbul din perspectiva fraudei la lege

In anul 2017, prin Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 513/2017 s-a acceptat oferta de donatie cu sarcina facuta de Impact Developer & Contractor S.A. prin care dezvoltatorul a oferit prin donatie 3 parcele de teren sub conditia utilizarii acestora in procedura de compensare prevazuta de art. 37 din Codul Silvic.

In lumina acestei chestiuni trebuie luat in considerare art. 35 din Codul Silvic (Legea nr.46/2008), conform caruia:

Art.35 Reducerea suprafetei fondului forestier national este interzisa

Totodata, Codul Silvic, in cadrul art. 37 alin. (1) stabileste conditiile in care se pot scoate terenuri din fondul forestier dupa cum urmeaza:

Art.37

(1) Pot fi scoase definitiv din fondul forestier national, doar cu conditia compensarii acestora, fara reducerea suprafetei fondului forestier si cu plata anticipata a obligatiilor banesti, numai terenurile necesare realizarii sau extinderii urmatoarelor categorii de lucrari si obiective: […]

e)surse si retele de apa si de canalizare, inclusiv ape minerale, surse si retele de energie din resurse conventionale sau regenerabile, retele si sisteme de comunicatii, drumuri de interes judetean si local[…]

(2) Amplasarea obiectivelor prevazute la alin. (1) lit. c) se face cu respectarea urmatoarelor conditii, care trebuie îndeplinite cumulativ: […]
(3) Compensarea prevazuta la alin. (1) se realizeaza fizic cu un teren care are de 5 ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier national, iar suprafata terenului dat în compensare nu poate fi mai mica decât de 3 ori suprafata terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier national. La realizarea obiectivelor prevazute la alin. (1) lit. e), al caror beneficiar este o unitate administrativ-teritoriala sau o institutie publica, compensarea se realizeaza cu un teren ale carui suprafata si valoare sunt cel putin egale cu suprafata si valoarea terenului care face obiectul scoaterii definitive
.

Dupa cum lesne se poate observa, Codul silvic stabileste, in mod concret, doua situatii in care este posibilita scoaterea definitiva a unui teren din fondul forestier: un regim pentru institutii publice care beneficiaza de o compensare echivalenta si alte persoane, decat entitatile publice, pentru care raportul de compensare este disproportionat, respectiv trebuie sa intruneasca cumulativ doua conditii; terenul oferit spre compensare sa fie de 5 ori mai valoros ca terenul care urmeaza sa fie scos definitiv din fondul forestier si sa nu fie mai mic decat de 3 ori suprafata terenului forestier care face obiectul compensarii.

Pe langa aceste aspecte, faptul ca un privat a carui ratiune proprie de a exista este realizarea de acte de comert si, implicit, profit, doneaza terenuri pentru a fi utilizate de Consiliul General al Municipiului Bucuresti in procedura de compensare prevazuta de art. 37  din Codul Silvic reprezinta o frauda la lege fiindca incearca sa eludeze regimul compensarii aplicabil altor persoane decat institutiilor publice. Acest lucru este prevazut de art. 1237 din Codul Civil, potrivit caruia:

Cauza este ilicita si atunci când contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative.

Or, in cadrul Codului Silvic, prin stabilirea clara si imperativa a celor doua regimuri de compensare pentru scoaterea definitiva a unui teren din fondul forestier national, legiuitorul a dorit sa introduca o masura protectionista din punctul de vedere al fondului forestier national.

Referitor la frauda la lege, potrivit legii, cauza ilicita sau imorala atrage nulitatea absoluta a contractului, consecinta producându-se de plano si urmând intocmai efectele nulitatii absolute. Totusi, pentru a putea vorbi despre o sanctiune atat de drastica, este necesara existenta unei conivente ilicite intre parti sau cel putin este necesara dovedirea unei culpe cat de mici in persoana cocontractantului, care nu a fost destul de diligent la data incheierii actului. In mod concret, dispozitiile art. 1.238 alin. (2) din Cod Civil instituie nulitatea absoluta a contractului afectat de o cauza ilicita sau imorala, in urmatoarele conditii:

– atunci cand cauza este comuna (adica atunci cand ambele parti au avut in

vedere la incheierea contractului eludarea dispozitiilor legale si incalcarea regulilor de convietuire sociala); practic, este cazul in care partile au convenit ab initio asupra unui contract cu privire la care stiau ca este guvernat de o cauza ilicita si/sau imorala;
– atunci cand cauza, desi nu este comuna, fiind urmarita doar de catre una din parti, cealalta parte a cunoscut-o sau, dupa imprejurari, trebuia s-o cunoasca.

In cazul nostru sunt aplicabile ambele scenarii prezentate insa, avand in vedere achizitia de apartamente de la dezvoltator de catre primarie la un pret mult superior celui cu care tranzactioneaza in mod curent (diferenta este de cca 40.000 euro) tindem sa credem ca primul scenariu, cel care statueaza premeditarea ocolirii prevederii legale este cel mai plauzibil.

Arhitectul-Sef Adrian Bold incalca legea

In prezent drumul este deschis circulatiei publice, bariera fiind dezafectata, ba mai mult, Primaria Generala, prin Apa Nova, a realizat lucrari de retele de canalizare si alimentare cu apa pe sub drumul forestier. ADU a solicitat in luna iunie de la Primaria Generala continutul Autorizatiei de Construire, cerere la care Arhitectul-Sef a ales sa nu raspunda invocand dreptul la proprietate industriala si intelectuala. Din acest motiv ADU a chemat in judecata Primaria Generala si a introdus in cauza fortat pe Arhitectul-Sef Adrian Bold, Dosarul poate fi consultat AICI.

La primul termen de judecata s-a pus la dispozitie Autorizatia de Construire in integralitate, depusa de Directia Juridica nu de Directia Urbanism, pentru care vom solicita controlul de legalitate in fata instantei de contencios administrativ. Judecata continua intrucat cererea ADU a fost atat pentru comunicarea autorizatiei de construire cat si pentru tragerea la raspundere administrativa Arhitectul-Sef Adrian Bold.

Romsilva incalca lege

Totodata, ADU a solicitat catre conducerea Romsilva sa isi indeplineasca obligatia legala, respectiv aceea de a inchide drumul si de a asigura exploatarea acestuia in conditiile legii. Romsilva nu a dat curs solicitarii ADU motiv pentru care am chemat in judecata Romsilva pentru obligatia de a face, Dosarul se poate consulta AICI.

Cererile ADU sunt atat pentru obligarea Romsilva de a inchide drumul cat si pentru tragerea la raspundere administrativa a persoanelor ce se fac vinovate pentru neindeplinierea obligatiilor legale.

 

Newsletter

Let’s keep in touch with latest news from ADU

Inactiunea si nepasarea costa sute de milioane de euro

Inactiunea si nepasarea costa sute de milioane de euro

1 an fara solutii la probleme sistemice, un alt an de nepasare si neputinta pentru care ne costa din buzunar alte milioane de euro.

 

Poate va intrebati de ce Primaria Capitalei are in fiecare an datorii si nu reuseste sa faca investitii semnificative in infrastructura si spatii publice pentru a creste calitatea vietii in Bucuresti.

Deseori auzim ca investitiile sunt ingreunate de proceduri de achizitii, de coruptie, birocratie etc. Insa, ce nu se spune este ca multe posibile investitii nu apuca sa vada nici macar procedura de licitatie pentru ca Municipiul Bucuresti nu are resurse financiare sa le poata implementa.

Si poate toti ne-am intreba de ce Municipiul Bucuresti nu are bani cand anual auzim sume precum 8 miliard de euro bugetul Capitalei.

Datoriile Capitalei sunt de cca. 1 mld. Euro, iar cheltuielile de functionare de cca. 700 mil. euro, dar majoritatea datoriile provin tocmai de inactiunea administratiei fata de obligatiile legale.

Probabil multi cunosc cazul Costanda in care municipiul Bucuresti are de platiti prejudiciu de 165 mil. euro, acest subiect a ajuns in atentia publicului datorita sumei colosale ce trebuie platita, insa ce este mai putin cunoscut sunt multe alte situatii similare la valori mai mici dar care adunate depasesc cu mult cele 165 de milioane de euro datorate lui Costanda.

Cum s-au nascut aceste situatii?

PUG NELEGAL

In anul 2000 Bucuresti a aprobat un PUG, in opinia noastra nelegal (am scris despre asta aici), prin care astazi foarte multe proprietati private sunt reglementate ca fiind spatii verzi. Aceasta situatie este o expropriere de fapt si implica o lipsa de folosinta fara insa ca proprietarul sa beneficieze de vreo despagubire prealabila asa cum prevede legea. In acest sens, Curtea de Apel Bucuresti a anulat in parte zone din PUG care reglementau o astfel de situatie.

Lipsa Registrului Spatiilor Verzi

Mai mult, in anul 2007 Primarul si Consiliul General al Bucurestiului trebuiau sa elaboreze si sa aprobe Auditul si Registrul Spatiilor Verzi prin care inventariau spatiul verde de pe teritoriul Capitalei. Cu exceptia proprietatilor private pentru care daca autoritatea intentioneaza sa le inventarieze trebuie sa le exproprieze, dupa, ati ghicit, o justa si prealabila despagubire. Adica intai despagubesti apoi expropriezi si inventariezi imobilul, implicit il reglementezi ca atare.

Din 2007 autoritatea nu a facut nimic, nu si-a indeplinit obligatiile legale si a pastrat aceasta situatie cum ea a fost reglementata in PUG pana in prezent. Unde credeti ca a condus toata aceasta nepasare si inactiune? La plata de daune materiale de ordinul acelor sute de milioane despre care scriam mai sus.

Vazand ca nici noua administratie nu are nicio indentie de a indrepta aceasta situatie si ca nu face altceva decat sa creasca tot mai mult datoriile Bucuresitului, Asociatia pentru Dreptul Urbanismului a chemat in judecata Primarul General pentru a-l obliga sa elaboreze Registrul Spatiilor Verzi pentru municipiul Bucuresti.

Si Tribunalul Bucuresti l-a obligat in prima instanta sa faca de INDATA auditul, strategia si registrul spatiilor verzi.

Iata ca urgenta si dispozitia instantei de a se face de INDATA toate cele solicitate de ADU este mai mult decat justificata.

Primaria Generala plateste milioane de euro pentru inactiune

Asa cum am mentionat, sunt multe cazuri despre care nu se vorbeste pentru ca sumele individualizate nu sunt atat de importante ca cele 165 de milioane de euro, dar cum si expresia buturga mica rastoarna carul mare, sau picatura cu picatura se face lacul, ele adunate fac sa para cele 165 de milioane de euro ca o picatura.

Astfel, exista din anul 2011 o cerere de chemare in judecata inaintata de un grup de privati care erau afectati de cele despre care am povestit mai sus.

In concret, reclamantii solicita Municipiului Bucuresti plata unor despagubiri si penalitati pentru lipsa de folosinta a unui teren pe care il detin si pentru care prin reglementarile urbanistice nu se poate permite construire.

Terenul se afla in municipiu Bucuresti, sectorul 1 pe str. Parcului, iar reclamantii solicita plata de daune dupa cum urmeaza:

4,2 milioane euro pentru perioada 2017 – 2021

1,1 milioane euro reprezentand dobanda penalizatoare la cei 4,2 milioane de euro

35.500 euro pe luna pentru perioada martie 2017 – aprilie 2021

163.000 euro dobanda penalizatoare pentru cei 35.000 euro lunari.

In total suma datorata este de cca 7,2 milioane euro si care se mareste de la luna la luna avand in vedere calcularea dobanzilor.

Mai mult decat atat, lipsa de folosina exista in continuare si acest lucru inseamna ca atat daunele cat si penalitatile continua sa curga. Oprirea unor astfel de cheltuieli se poate face in doua feluri. Unul consta in exproprierea proprietarilor, iar al doilea permiterea acestora sa construiasca, adica schimbarea reglementarilor urbanistice.

Astfel, inactiunea, nepasarea si neputinta administratiei ne face sa scoatem din buzunarul contribuabililor bani pe care in loc sa-I bagam in investitii in interesul acestora pentru cresterea calitatii mediului si a vietii, platim penalitati si daune, iar asta ne costa mult, foarte mult, pe noi si generatiile viitoare, lasand mostenire datorii.

Dosarul poate fi consultat aici:

Decizia ICCJ nr. 330/2020

Hotararea Curtii de Apel Bucuresti

Hotararea Judecatoriei Sector 5

Newsletter

Let’s keep in touch with latest news from ADU

Clarificari Conferinta Urbanism PMB

Clarificari Conferinta Urbanism PMB

Astazi, Duminica, 12.12.2021, a avut loc o conferinta de presa a Primarului General si a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului si Urbanismului (CTATU) in cadrul careia s-a prezentat situatia „urbanismului” in Capitala.

Asociatia pentru Dreptul Urbanismului face urmatoarele clarificari cu privire la declaratiile Primarului General.

 Prefectul Capitalei nu mai poate ataca PUZ-urile de Sector.

Primarul General sustine ca asteapta de la ISC o verificare a PUZ-urilor de sector pentru ca Prefectul Capitalei sa atace PUZ-urile a caror suspendare administrativa expira in martie 2022.

ADU a chemat in judecata ISC care nu a raspuns solicitarii noastre de a dispune controlul de specialitate si sanctionarea persoanelor vinovate din Primaria Generala si Primariile de Sector pentru neemiterea in termenul legal de 30 de zile a certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire/desfiintare. Dosarul poate fi consultat aici.

Astfel, Prefectul in materia actelor administrative isi exercita asa numita Tutela Administrativa, acea competenta de a ataca in fata instantei actele emise de autoritatile publice locale si care are ca efect imediat si nemijlocit suspendarea lor de drept.

Insa, Tutela Administrativa se exercita intr-un anumit termen, asa cum acesta este prevazut la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului, respectiv in termen de 6 luni de la data comunicarii actului.

Aprobarea PUZ-urile de sector s-a facut in anii 2019 – 2020 si pe cale de consecinta termenul de 6 luni este expirat ceea ce face ca Prefectul sa nu mai poata ataca aceste PUZ-uri.

Primarul nu poate initia un proiect de hotarare cu referat de respingere

Codul administrativ stabilete ca fiecare proiect de hotarare trebuie sa fie insotit de:

  • Referat de aprobare, ca instrument de prezentare si motivare, semnat de initiator, adica Primarul General,
  • Rarpotul de specialitate al compartiementului de resort din cadrul aparatului de specialitate, respectiv Raportul Arhitectului-Sef,
  • Avizele si acordurile si alte documente prevazute de lege.

Totodata, Legea nr. 350/2001 stabileste ca Primarul General are obligatia ca in termen de 30 de zile de la depunerea documentatie completa (avize si raportul de consultare publica) sa inainteze, pe baza referatului de specialitate al Arhitectului-Sef, spre aprobare Consiliului General.

Domnul Primar General nu poate inainta spre aprobare o documentatie pentru care sa faca un „Referat de respingere” pentru ca pe de o parte documentatia indeplineste conditiile de forma si fond prevazute de lege (este completa, are avizele necesare etc.), iar pe de alta parte ar incalca dispozitiile Codului Administrativ care stabileste in mod concret ca fara a avea un Referat de aprobare proiectul de hotarare nu poate fi supus votului Consiliului General.

 

Primarul General trimite la Planul Urbanistic General care este expirat de 11 ani si obligatia reactualizarii nu este indeplinita

In prezent, pentru o suprafata semnificativa din Bucuresti reglementarea urbanistica in vigoare este cea aprobata prin PUG aprobat in 2000 si pentru care autoritatea avea obligatia reactualizarii acestuia inca din anul 2010, insa autoritatea refuza si la 11 ani sa indeplineasca obligatia legala de a avea o documentatie de urbanism actualizata, raliata la realitatile economice si sociale si demna de anul 2021.

Despre problema PUG am discutat despre faptul ca este expirat si nelegal dupa cum puteti gasi in link-ul de mai jos.

PUG nelegal de 21 de ani

 

Newsletter

Let’s keep in touch with latest news from ADU